Infolinks In Text Ads

Ghid de evitare a infectării cu virusul A/H1N1 “virusul gripei porcine” PARTEA a 2-a

>> 9 nov. 2009

6.2 Evaluarea riscurilor
MEMENTO LEGISLATIV
Hotarârea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă precizează la articolul 8: ”Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenţi biologici, angajatorul trebuie să determine natura, nivelul şi durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi pentru a se putea stabili măsurile ce trebuie luate.”
În situație de pandemie gripală cu circulație activă a virusului în comunitate, toate întreprinderile vor fi afectate în mod direct sau indirect.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de infecție gripală, există patru categorii de expunere a salariaților:
1.salariați care lucrează la domiciliul propriu, la distanță sau în condiții de izolare, cu puține sau fără contacte cu alte persoane în cursul activității profesionale; în aceste cazuri, angajatorul nu trebuie să ia nici o măsură de protecție; acești salariați se vor conforma recomandărilor autorităților de sănătate publică pentru populația generală;
2.salariați care sunt prezenți la locul lor de muncă obișnuit, în afara domiciliului propriu, care sunt expuși riscul datorită contactului cu ceilalți colegi din aceeași întreprindere, fără ca riscul sa fie agravat de circumstanțe speciale ; măsurile de igienă respiratorie și a mâinilor aplicabile populației generale sunt recomandate a fi respectate riguros în acest caz, cu eventuale ajustări în funcție de rezultatele evaluării riscului la nivelul întreprinderii;
3.salariați expuși în mod frecvent sau permanent contactului apropiat sau prelungit cu publicul (ex. casiere într-un supermarket, lucrători comerciali, lucrători la ghișeu, șoferi de autobuz, microbuz sau taxi, personal de securitate, membrii ai forțelor de ordine etc.); în această situație se recomandă furnizarea și impunerea portului de echipament individual de protecție și măsuri riguroase de igienă corespunzătoare;
4.salariați expuși în mod direct riscului de infecție, prin natura activității lor (personal medico-sanitar și auxiliar în contact cu bolnavii: medici, asistente medicale, infirmiere, brancardieri, șoferi de ambulanță, registratoare, personal de laborator în contact cu probele biologice, pompieri, angajați ai pompelor funebre); aici reglementările particulare riscului biologic trebuie respectate în mod special;

MEMENTO LEGISLATIV
HG 1092/2006 la art.24 alin.(3): ”Evaluarea riscurilor profesionale prevăzută la art. 8 şi 9 trebuie să identifice lucrătorii pentru care sunt necesare măsurile de protecţie speciale.”
În acest scop, la solicitarea angajatorului, medicul de medicina muncii va putea efectua consultații medicale pentru stabilirea aptitudinii în muncă și a recomandărilor specifice în următoarele situații particulare:
- persoane cunoscute cu afecțiuni cronice preexistente care, în cazul infecției cu noul virus gripal A/H1N1, se pot decompensa sau care reprezintă un factor de risc pentru o evoluție gravă a infecției gripale; de asemenea femeile gravide;
- persoanele care prezintă afecțiuni cronice preexistente care pot reprezenta o contraindicație pentru portul de echipament individual de protecţie respiratorie (măşti respiratorii tip FFP2), în cazul obligativităţii portului acestuia.
Salariaţii trebuie desigur să fie informaţi de dreptul lor de a beneficia de aceste evaluări medicale.

6.3 Riscul de răspândire a virusului prin sistemele de ventilaţie ale clădirilor
Recomandările Agenţiei Franceze de Securitate Sanitară a Mediului şi a Muncii (AFSSET)
În primul rând şi înainte de orice altă măsură, sunt recomandate a fi aplicate măsurile individuale de protecţie sanitară referitoare la igiena respiratorie şi a mâinilor, portul măştii tip anti-proiecţie (masca chirurgicală) de către persoanele prezentând semnele/simptomele unei infecţii respiratorii pentru a-şi proteja colegii de muncă, semnalarea cazului la responsabilul SSM, izolarea la domiciliu.
Măsuri suplimentare referitoare la circulaţia aerului în clădiri:
- în cazul clădirilor ventilate natural, se recomandă aerisirea încăperilor de mai multe ori pe zi, deschizând ferestrele timp de 10 minute (pentru diluarea virusului posibil a fi prezent în aer)
- în cazul clădirilor ventilate mecanic fără reciclarea aerului, se recomandă închiderea uşilor şi menţinerea ventilaţiei
- în cazul clădirilor ventilate mecanic cu centrală de tratare şi reciclare a aerului (sisteme de climatizare centralizată) se recomandă menţinerea aportului de aer exterior şi oprirea reciclării aerului, dacă este posibil fără alte inconveniente; dacă nu este posibil, se va menţine funcţionare completă a centralei de tratament a aerului;
- cu ocazia intervenţiilor de mentenanţă asupra conductelor de ventilaţie, se recomandă ca operatorii să poarte o mască de protecţie respiratorie (tip FFP2) şi mănuşi de protecţie de unică folosinţă;
- decontaminarea sistemelor de ventilaţie pentru a lupta împotriva virusului nu este recomandată, întrucât nu s-a dovedit că este eficientă;

6.4 Starea actuală a cunoştinţelor:
Transmiterea virusului gripal în clădiri se face în apropierea imediată a persoanei bolnave, prin contact direct, proiecţie de picături în urma tusei, a strănutului sau a vorbirii, dar transmiterea prin sistemele centralizate de climatizare nu poate fi exclusă complet.
În clădirile unde ventilaţia este naturală (ferestre, uşi) sau mecanică însă fără reciclarea aerului, nu există riscul de răspândire al virusului gripal dintr-o încăpere în alta.
În clădrile echipate cu sistem de ventilaţie cu reciclarea aerului (ex. sistemele de climatizare din clădirile de birouri sau supermarket-uri), riscul nu poate fi exclus, însă este foarte dificil de evaluat, căci depinde de numeroşi factori necunoscuţi, precum virulenţa virusului, căile de circulaţie ale aerului în încăperi şi sistemul de ventilaţie etc.
Sistemele de epurare a aerului (filtre biocide, filtre electrostatice, ionizare, fotocataliză, radiaţii ultraviolete, etc.) nu au fost testate în situaţia reală şi deci nu pot fi recomandate pentru moment ca soluţii.
Supravegherea continuă a contaminării aerului cu virusul gripal, în scop de alertă în timp real, nu este tehnic posibilă (foarte puţine laboratoare din lume pot realiza prelevări şi determinări cantitative a virusului din aer).
În afara situaţiei de alertă pandemică, recomandarea este doar de a asigura o mentenanţă corespunzătoare a instalaţiilor, actualizarea schemei acestora şi a registrului de întreţinere, pentru prevenirea obstruării gurilor de aerisire, precum şi aerisirea regulată a încăperilor.

6.5 Managementul activitatilor de preventie

Măsuri organizaţionale de protecţie colectivă
Aceste măsuri sunt recomandate numai în caz de circulaţie intensă a virusului în comunitate:

Asigurarea igienei locurilor de muncă:
- aerisirea regulată a încăperilor, prin deschiderea ferestrelor şi uşilor
- curăţirea suprafeţelor şi a solului în mod normal, folosind detergenţi sau alte produse uzuale de curăţenie
- identificarea şi asigurarea unei curăţiri/dezinfectări regulate a suprafeţelor pe care publicul şi personalul le ating foarte frecvent (ex. mânere de uşă, bare de sprijin, întrerupătoare sau butoane)

Măsuri organizaţionale:
- folosirea la maxim a modurilor alternative de comunicare: telefon, email, mesagerie, videoconferinţe
- evitarea contactului fizic direct între persoane: renunţarea la strângerile de mână
- evitarea organizării de întâlniri, şedinţe, congrese care nu sunt necesare sau care pot fi amânate pentru o perioadă mai potrivită
- scurtarea duratei şedinţelor şi întrevederilor, la minimul necesar
- menţinerea unei distanţe mai mari între persoane: alegerea de săli de întâlnire/şedinţe de dimensiuni mai mari, spaţierea participanţilor (recomandarea este de cel puţin 1 metru), preferarea întâlnirilor în aer liber (dacă este posibil), evitarea deplasărilor cu ascensorul.

Organizarea servirii mesei în restaurantul întreprinderii
- lărgirea intervalului orar de deschidere (pentru a scădea numărul de persoane prezente în acelaşi timp)
- stabilirea de orare de servire a mesei de către diferite grupuri
- mărirea intervalului dintre scaune (respectând distanţa de protecţie de 1 m)
- organizarea unei circulaţii a consumatorilor pentru a limita contactul

Transportul public
- este posibilă continuarea folosirii transportului în comun
- prevederea de mijloace alternative de deplasare în caz de întrerupere a anumitor tipuri de transport.

Organizarea activităţii de prevenire

Măsuri pregătitoare:
1.adaptarea documentaţiei SSM la situaţia de pandemie prin actualizarea documentului de evaluare a riscului, şi ulterior a planului de prevenţie, cu măsuri proporţionate faţă de riscurile efective existente
2.elaborarea de măsuri şi proceduri destinate a încetini sau împiedica infectarea personalului, referitoare la comportamentul şi circulaţia personalului şi a vizitatorilor sau a publicului, la modalitatea corectă de spălare a mâinilor, de purtare a măştilor şi de curăţare a suprafeţelor, la sistemul de ventilaţie şi climatizare, la gestiunea deşeurilor, etc.;
3.asigurarea de stocuri suficiente de echipament individual de protecţie (măşti chirurgicale, măşti de protecţie respiratorie) şi de mijloace de igienă (apă, săpun lichid, prosoape individuale sau şerveţele de unică folosinţă)
4.realizarea planului de continuitate al activităţilor
5.informarea şi formarea personalului asupra ansamblului măsurilor stabilite, precum şi asupra sarcinilor fiecăruia şi a procedurilor aplicabile în diversele situaţii
6.organizarea de exerciţii sau simulări pentru a se asigura de pertinenţa măsurilor stabilite şi gradul de pregătire al personalului pentru acestea

Procedură propusă pentru cazul în care un angajat acuză simptome respiratorii sugestive pentru gripă:

- alertarea responsabilului SSM de simptomatologia respiratorie prezentă la unul sau mai mulţi angajaţi
- purtarea măştii chirurgicale de către persoana simptomatică şi respectarea cu deosebită stricteţe de către aceasta a măsurilor de igienă respiratorie şi a mâinilor
- consultarea medicului de familie sau a medicului specialist în boli infecţioase
- anunţarea responsabilului SSM de confirmarea sau infirmarea diagnosticului, în vederea stabilirii listei de contacţi şi managementul acestora
- conform recomandării medicale, respectarea izolării la domiciliu şi a tratamentului prescris
- revenirea la locul de muncă în momentul obţinerii avizului de la medicul epidemiolog din cadrul ASP judeţean sau al municipiului Bucureşti, la recomandarea medicului curant sau după 7 zile de la debutul bolii.

Planul de continuitate al activităţilor
Un obiectiv fundamental este găsirea modalităţilor de a proteja sănătatea salariaţilor, în acelaşi timp asigurând continuarea activităţii sectorului public şi privat, în interesul bunei funcţionări a societăţii în ansamblul ei.
În cazul unei pandemii cu consecinţe sanitare relativ limitate, obiectivul este asigurarea funcţionării cât mai aproape de normal a întreprinderilor. Fiecare, de la angajator la angajaţi, va trebui să dea dovadă de solidaritate pentru ca activitatea sa fie cât mai puţin perturbată.
Dacă pandemia face numeroase victime, situaţia va putea impune întreruperea temporară a activităţilor neesenţiale, pentru a evita contactele care ar putea agrava pandemia. Datoria fiecăruia va fi de a respecta măsurile stabilite de puterile publice şi respectiv de către angajatori.

Managementul general – măsurile care pot fi incluse în planul de continuitate a activităţii
- Desemnarea unei persoane responsabile (și a unui înlocuitor al acesteia) pentru coordonarea pregătirii şi punerii în aplicare a dispozitivului de criză
- Determinarea consecinţelor previzibile ale pandemiei (examinarea situaţiei previzibile în sectorul de activitate al întreprinderii, elaborarea de scenarii, evaluarea consecințelor financiare, adaptarea activităţii la evoluţţia nevoilor clienţilor şi consumatorilor în caz de pandemie, a situaţiilor speciale în care oprirea activităţii ar putea fi decisă)
- Identificarea şi ierarhizarea activităţilor sau funcţiilor care trebuie menţinute în orice circumstanţe (cazul particular al activităților esențiale pentru securitatea populaţiei sau a mediului)
- Identificarea activităţilor care pot fi întrerupte pentru 1-2 săptămâni, respectiv a celor care pot fi întrerupte pentru 8-12 săptămâni
- Identificarea resurselor necesare pentru continuarea activităţilor indispensabile: mijloace umane (în termeni de efective, posturi cheie şi competenţe) şi materiale, disponibilităţi financiare (luând în calcul scăderea comenzilor, costul zilelor de muncă pierdute, stocurile suplimentare necesare pentru a face faţă aprovizionării insuficiente, costul măsurilor de prevenţie şi igienă, etc.)

Resurse umane – măsurile care pot fi incluse în planul de continuitate a activităţii:
- Stabilirea stării efectivelor, în special cu referire la necesitatea menţinerii la domiciliu în perioada pandemică a anumitor persoane prezentând o sensibilitate particulară sau un handicap medical
- Studierea posibilităţilor de redistribuire a personalului disponibil, de înlocuire a personalului esenţial, sau de apelare la personal suplimentar (lucrători temporari, persoane pensionate recent, etc.)
- Formarea anumitor persoane pentru a cunoaşte sarcinile prioritare
- Înregistrarea prezenţei personalului la locul de munca pe zile şi ore, pentru a putea identifica ulterior retroactiv cazurile de infecţie şi/sau de a lua, eventual, măsura de menţinere la domiciliu a persoanelor – contact (potenţial contagioase la rândul lor)
- Elaborarea de reguli speciale, aplicabile în perioada pandemică, referitoare la la remunerarea angajaţilor, acordarea concediilor de toate felurile şi la supravegherea sănătăţii de către medicul de medicina muncii

Informarea şi formarea salariaţilor

MEMENTO LEGISLATIV
Hotarârea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă, art. 18. ”Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească, sub formă de informări şi instructaj, o instruire suficientă şi adecvată, bazată pe toate informaţiile disponibile privind:
a) eventualele riscuri pentru sănătate;
b) măsurile care trebuie luate pentru a evita expunerea;
c) prescripţii aplicabile din domeniul igienei;
d) purtarea şi utilizarea echipamentelor şi îmbrăcămintei de protecţie;
e) măsurile pe care lucrătorii trebuie să le ia în caz de evenimente şi/sau incidente periculoase, precum şi măsurile de prevenire a acestora.”
În condiţiile apariției unui nou tip de risc, a riscului pandemic, instructajul periodic de sănătate şi securitate în muncă va trebui să includă informări despre măsurile de protecţie individuală şi colectivă (regulile de igienă respiratorie şi a mâinilor, procedurile corecte de folosire a măştilor chirurgicale şi a celor filtrante de tip FFP2, reorganizarea activităţii întreprinderii în perioada pandemică etc.).

Obligaţiile angajaţilor

MEMENTO LEGISLATIV
Legea 319/2006, art. 22.: ”Fiecare lucrător trebuie sa îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala atât propria persoana, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca.
[...]
d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie;
[...]
g) sa coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;”
Îndatoririle angajaţilor:
- cunoaşterea şi respectarea procedurilor şi instrucţiunilor primite de la angajator pentru prevenirea îmbolnăvirilor la locul de muncă
- cunoaşterea simptomelor precoce ale gripei, vigilenţa cu privire la aceste simptome (la ei înşişi sau la colegii de muncă) şi raportarea lor conducătorului locului de muncă sau responsabilului SSM, în vederea luării măsurilor care se impun
- în vederea evitării contaminării altor persoane, purtarea unei măşti simple (chirurgicale) în cazul în care prezintă semnele unei infecţii respiratorii
- cunoaşterea şi respectarea măsurilor de igienă respiratorie şi a mâinilor, a procedurii corecte de spălare a mâinilor, precum şi procedura de purtare a măştii chirurgicale sau a măştii de protecţie respiratorie.

Centrul Medical Sanador – “Sănătatea ca stil de viaţă”

0 comentarii:

  © Blogger templates Shiny by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP